Intr'o zi,cand arsita soarelui va fi dogoritoare,am sa uit de toate si am sa urc in tren. Am sa astept sa simt briza puternica a vantului prin fereastra innegrita de praf a vagonulu si sa simt aerul fierbinte de vara cum imi ineasca respiratia.Sa ma dau jos din tren doar la malul mari si sa privesc marea calma .. Sa aud pescarusii si sa ma joc in valurile ce vor poposii in nisipul fin. Sa il intalnesc pe el sa ii zambesc si sa uit de toti si toate. Sa fiu doar cu el si marea sa fie martorul iubiri noastre trecatoare. Sa ii simt trupul langa al meu noaptea,in apa ree,sub lumina luni.
De aceea intr'o zi vreau sa plec la mare....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu