duminică, 1 august 2010

Scrisoare catre nicaieri.




Dragul meu ,

Niciodata nu am stiut cum sa incep o scrisoare sau cum sa imi exprim sentimntele fata de o persoana si pt acest fapt imi voi cere scuze inca de la inceputul acestei scrisori.Stau acum pe acelasi scaun in fata monitorului,amintinudu'mi momente frumoase si mai putin frumoase. Momente petrecute impreuna , insa nu intotdeauna in aceiasi incapere ci la mii de kilometrii distanta. Au fost dupa cum bine stii momente de impas , cand din pacate deciziile noastre nu au fost cele mai bune.
Eu am cunoscut acum 4 ani un copil . Un copil cu simtul umorului, dar un copil in coportamentul caruia se citeau sechelele unui trecut plin de probleme. Defapt... amandoi eram copii. Si dintr'o prostiuta s'a ajuns la ceva frumos ,pacat este ca s'a pierdut. Eu am cunoscut acum 4 ani copilul pe care mi'am dorit sa il pastrez langa mine si sa il fac sa fie fericit. Nu am reusit...
Desi mi'as fi dorit enorm. Nu am reusit sa te tin departe de prostiile,incapatanarile si probleme mele, pt ca tu le aflai pe toate.
Mi'am dorit sa nu te stiu niciodata cu lacrimi pe obraji,pt ca erai mult prea gingas. Asemeni unui trandafir. Frumos,impunator si bland,dar cu o masca peste aceea infatisare. Da!
Peste chipul tau real ai lipit o masca ce a indepartat lumea de tine,dar eu am vrut sa te cunosc dincolo de ea.
Prin misterul tau si felul de a incerca sa ma alungi, ma faceai sa imi doresc mai tare sa iti fiu alaturi.
Da,te iubesc. Da, te voi iubi. Da te'am iubit.
Pt ca in toti acesti ani ai fost tu.
Ai fost persoana care imi explica atunci cand greseam,ingerul care ma pazea si tot odata demiurgul....
Si pt toate acestea iti sunt recunoscatoare.
Pt faptul ca perfectiunea ta, m'a schimbat.
Ai fost simplu si totusi complicat.
Ai fost trist dar totusi zambaret.
Ai fost exact ce imi doream...
Ai fost baiatul care a fost si este zi de zi si noapte de noapte in gandul meu.
Ai fost gura mea de aer proaspat si saculetul cu fericire primit in dar.
Nu mi'ai cerut nimic din ce nu ti'as fi putut da, desi uneori nu iti ofeream , in schimb tu mi'ai dat totul.
Zambete , alinari , lacrimi.
Lacrimi... de fericire pt ca niciodata nu am fost cu adevarat suparata pe tine si nici nu voi putea fi.
Daca astazi ar trebui sa alerg pana in celalalt capat de lume, pt ca tu mi'ai cere'o sau pt ca ti'ar face
bine atunci nici nu as sta pe ganduri.
Te'am ranit de multe ori,si imi pare rau,dar sper ca intr'o zi sa iti pot dovedi si arata cat de mult te iubesc.
Intr'o valiza as pune tricoul tau portocaliu uitat,amintirile mele si atat.
As trece prin foc ... pt tine.As vrea sa te imbratisez si sa iti simt buzele peste ale mele,dar e prea tarziu.
As mai vrea sa stii ca te iubesc si te voi iubi intotdeauna . Sunt sentimente pe care le cunosti,dar nu pt mine.
Cuvintele insa sunt de prisos....
Timpul se scurge in vechea clepsidra din vitrina iar eu stau aici incercand sa explic cea ce nu cunosc nici eu.

Un singur lucru este cert .
TE IUBESC!






Semnat.
Roscata de la 2000 de kilometrii.

2 comentarii:

Caroline Evans spunea...

Foarte deep.
imi place.
Ar trebui sa scrii si alte chestii inafara de lucruri sad
de exemplu ce iti place tie la lume.Da lumea nu e prea fabuloasa si generoasa
dar orice lucru rau are si partea lui buna xDD
>:D<:*

Caroline Evans spunea...

Daca ai citit Dostoievski atunci...
RESPECT ^:)^
avem multe in comun si vad ca ne framanta acelasi subiect.
mi-ar place sa propui un subiect si sa postam ce credem noi.Apoi sa le asemanam.
You go girl!<3